Conf. dr. Marin Vlada – 2010 – Gazeta Matematică la 115 ani de apariţie

Conf. dr. Marin Vlada – 2010 – Gazeta Matematică la 115 ani de apariţie

2010 – Gazeta Matematică la 115 ani de apariţie

CENTENARUL SOCIETATII DE ŞTIINTE MATEMATICE DIN ROMANIA

Top 100 – Activitatea creativă la Gazeta Matematică (1895-2005)

Gazeta Matematică şi Învăţământul de Matematică

Conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucuresti

În cei 115 ani de apariţie, Gazeta Matematică a contribuit şi continuă să contribuie la formarea de specialişti, conştiinţe şi caractere. Elevii, profesorii de diverse discipline, matematicienii, inginerii, economiştii, cercetătorii etc.,  ce au rezolvat, în timpul şcolii, liceului sau în facultate, probleme din Gazeta Matematică, sau au publicat probleme propuse şi articole în Gazeta Matematică, au fost animaţi de o pasiune pentru matematică, pentru gândirea creativă, pentru demonstraţie şi argumentaţie. Această pasiune era încurajată de un cadru stimulator şi motivant al colaborării la Gazeta Matematică.

De la aparitie, în anul 1895, şi până în prezent, revista a însemnat un reper important al matematicii româneşti  şi o adevărată şcoală de matematică ce a contribuit la formarea numeroaselor generaţii de tineri pasionaţi de matematică, din rândul cărora s-au desprins mulţi matematicieni ce fac cinste României în întreaga lume. Gazeta Matematică este cea mai cunoscută revistă de matematică din România destinată tineretului în vederea dezvoltării şi intăririi învăţământului de matematică. Revista s-a declarat de la prima apariţie ca o revistă de cultură matematică pentru tineret.

De ce Matematica ?

Soarta Gazetei Matematice este constituită din ”urcuşuri şi coborâşuri”, aşa cum se întâmplă şi cu  viaţa unui om.  Vitregiile vremii au fost înfrânte cu ajutorul unor iubitori ai Gazetei Matematice, şi nu au fost puţini. Şi tinerii şi cei mai în vârstă trebuie să cunoască aceste aspecte, astfel ca din experienţele prin care a trecut Gazeta Matematică să se extragă acelea care conduc la progres, la dezvoltare şi la cunoaştere. Daca Matematica nu ar fi fost, “nimic nu ar fi fost”: nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, Matematica îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit.

Un rol promordial în promovarea matematicii în rândul tinerilor îl are profesorul de matematică. Acesta trebuie să îşi îndeplinească menirea de dascăl prin folosirea metodelor didactice şi pedagogice cele mai adecvate descoperirii studierii matematice de către câţi mai mulţi elevi şi studenţi.  Dascălul trebuie să vadă în elevii săi nu “elevi buni” şi “elevi slabi”, ci “elevi” ce trebuie să fie îndrumaţi să-şi descopere aptitudinile către domeniile cunoaşterii şi să fie încurajaţi să parcurgă “step by step” tainele învăţării şi descoperirii cunoaşterii ştiinţifice. Elev fiind, acad. prof. Miron Nicolescu (1903-1975) îşi aminteşte că s-a abonat la Gazeta Matematică la îndemnul profesorului său de matematică. Iată ce spunea în acest sens: ”Primul contact cu această revistă nu a fost uşor. Mi se părea că nu voi înţelege niciodată nimic. Gheaţa s-a spart numai atunci când am văzut că pot rezolva şi eu o problemă propusă de alţii. A urmat atunci un moment pe care nu-l voi uita niciodată:  momentul în care mi-am văzut o notă matematică, tipărită în revistă. A urmat  apoi un articol, apoi alte articole. Drumul fusese trasat. De la început am ştiut că nu voi putea urca mai sus în cercetarea adevărurilor matematice decât muncind necontenit ” (“Academician profesor Miron Nicolescu”  de Solomon Marcus, Gazeta Matematică, nr. 11, 1975). În această notă profesorul Solomon Marcus îşi aminteşte că profesorul Miron Nicolescu i-a spus odată “Până la proba contrarie, pentru mine orice om este bun şi îi acord încredere”.

Astăzi, profesorul de matematică trebuie să se adapteze la noile condiţii impuse de noua dezvoltare a societăţii româneşti. Se spune de către elevi, studenţi şi părinţi că “Matematica este grea, că este aridă şi că este mult prea abstractă şi teoretică”. Ministerul de resort, asociaţiile profesionale, comisiile de specialitate şi în general profesorii de matematică, trebuie să pornească de la această situaţie în analiza şi definirea programelor de reformă a sistemului educaţional.

În prezent, în cadrul Uniunii Europene sunt operaţionale diverse programe de cercetare şi dezvoltare ce au la bază cunoaşterea ştiinţifică şi tehnologică mondială. De exemplu, în anul 2009, în cadrul Anului European al Cercetării şi Inovării (European Year of Creativity and Innovation), sub deviza Imaginează. Creează. Inovează”, s-a definit promovarea de demersuri creative şi inovatoare în diferite sectoare ale activităţii umane. S-a urmărit promovarea educării în domeniile matematic, ştiinţific şi tehnologic, a aptitudinilor de bază şi avansate favorabile inovării tehnologice, precum şi promovarea unei mai strânse legături între arte, între organizaţii, şcoli şi universităţi.

Începutul – Fondatorii şi „Stâlpii“ Gazetei Matematice

În octombrie 1894, cinci tineri ingineri Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu (consideraţi fondatorii G.M.), tineri absolvenţi ai Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti (azi Universitatea “Politehnica” Bucureşti), au luat în discuţie rezultatele slabe obţinute de candidaţi la examenul de admitere din acel an. În concluzie, s-a propus înfiinţarea unei reviste romanesti de matematică pentru “elevii liceelor noastre”. Numele revistei “Gazeta Matematica” a fost propus de Victor Balaban. Acesta nu îşi va vedea visul împlinit deoarece se îmbolnăveşte grav, si va muri  la vârsta de 25 de ani. Prima redacţie a revistei a fost formată din cei cinci tineri ingineri (Victor Balaban a fost înlocuit cu Constanţa Pompilian, proaspătă licenţiată în matematici la Bucureşti şi Paris), la care s-au adăugat inginerii Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu şi Tancred Constantinescu şi matematicianul Andrei G. Ioachimescu cu licenţă în matematică la Paris.

Primul număr al Gazetei Matematice a apărut cu 16 pagini, la 15 septembrie 1895, după ziua în care a fost testat şi verificat cu o locomotivă de mare tonaj, Podul de la Cernavodă (construit sub conducerea ing. Anghel Saligny), cea mai mare construcţie de acest gen din Europa acelor vremuri. În acelaşi an s-a alăturat Redacţiei matematicianul Gh. Ţiţeica (rămas în Redacţie până la sfârşitul vieţii), absolvent din acel an al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Au urmat A. Davidoglu (1902), C. Popovici (1903), Traian Lalescu (1905), N. Abramescu (1907).

  • Deviza Gazetei Matematice „entuziasm, armonie, muncă, sacrificiu“ este opera unor ingineri şi matematicieni.
  • În anul 1901 revista inaugurează colecţia Biblioteca Gazetei Matematice cu publicarea volumului „Culegere de probleme de aritmetică, algebră, geometrie şi trigonometrie“, autori fiind I. Ionescu, A. Ioachimescu, Gh. Ţiţeica, V. Cristescu, care se va tipări în mai multe ediţii.
  • Stâlpii“Gazetei Matematice sunt consideraţi: Ion Ionescu, profesor la Şcoala Politehnica, celebrul matematician Gheorghe Ţiţeica, profesorul de mecanică Andrei Ioachimescu şi inginerul Vasile Cristescu (autorii culegerii ITIC).
  • În anul 1909, la o şedinţă a redacţiei ţinută la Valea Călugărească, s-a hotărât înfiinţarea Societăţii Gazeta Matematică (la 1 septembrie 1909 Redacţia Gazetei Matematice a fost transformată în Societate).
  • În anul 1910, Adunarea Deputaţilor votează Legea privind recunoaşterea Societăţii Gazeta Matematică, iar Regele Carol I promulgă legea privind recunoaşterea Societăţii Gazeta Matematică prin decretul regal nr. 3798. Acest moment este începutul istorie  Societăţii de Ştiinţe Matematice din România (SSMR). Anul acesta, în septembrie 2010 se aniversează centenarul SSMR.

În primul an au existat 144 abonamente, după care anual numărul abonamentelor a crescut mereu. Tirajul a crescut vertiginos, ajungând la mai mult de 50.000 de exemplare în anul 1974,  iar în jurul anilor ’80 Gazeta Matematica se publica în 120.000-140.000 exemplare. În anul 1959, la iniţiativa României, s-a organizat la Bucureşti şi Braşov, prima Olimpiadă Internaţională de Matematică (OIM). Următoarea ediţie s-a organizat tot în România, la Sinaia (în anul 1960).

Începând cu anul 1964, odată cu înfiinţarea Societăţii de Ştiinţe Matematice (S.S.M.), s-a hotărât publicarea a două reviste, una pentru elevi (seria B) şi alta pentru profesori (seria metodică şi metodologică). Revistele se vor numi Gazeta Matematică, Seria A şi Gazeta Matematică, Seria B.

Evoluţia Revistei Gazeta Matematică

Rezolvitorii de probleme, la început puţini – în număr de 90 în anul 1950 – se înmulţesc permanent, ajungând la câteva mii în anul 1974. Fiecare număr al Gazetei conţinea câteva pagini  cu numele rezolvitorilor scrise mărunt, ordonate alfabetic pe localităţi.

Cuprinsul Gazetei se îmbogăţeşte permanent cu noi rubrici, de la Articole, Note matematice, Chestiuni de examen, Bibliografii, la Cereri, Diverse, Probleme rezolvate, Probleme propuse, Rubrica rezolvitorilor. Sunt cuprinse aproape toate domeniile matematice: aritmetică şi teoria numerelor, algebra, geometria (sintetică, analitică, diferenţială, descriptivă), trigonometria, analiza matematica, logica matematică  etc. Din anul 1980 s-a introdus o rubrica nouă “Probleme de informatică”. De asemenea, din acel moment au apărut în revistă şi câteva articole de informatică având în vedere amploarea informaticii şi interesul tinerilor pentru informatică şi utilizarea calculatorului. Acest lucru asigura succesul revistei şi atrăgea mulţi elevi, profesori, matematicieni, ingineri şi cercetători. Pe lângă toate acestea, redacţia reuşea să ordoneze rezolvările de probleme apărute în revistă şi să premieze anual pe foarte mulţi elevi. Această recunoaştere reprezentă şi o consideraţie pentru activitatea desfăşurată de profesorii de matematică din şcolile din România.

Trebuie să evidenţiem importanţa redacţiei Gazetei Matematice privind modul de organizare al tuturor activităţilor legate de revistă: publicarea problemelor propuse şi a articolelor, verificarea rezolvărilor trimise la redacţie, publicarea numelor rezolvitorilor de probleme, publicarea problemelor date la diverse examene sau concursuri de matematică, publicarea soluţiilor de probleme, publicarea de articole şi probleme privind perfecţionarea profesorilor de matematică, publicarea de note matematice, publicarea de materiale privind activitatea membrilor Societăţii de Ştiinţe Matematice, azi Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR). «Anul 1950 este un an foarte greu pentru Redacţia Gazetei Matematice deoarece Statul preia abuziv şi prin violenţă, fără titlu sau vreo altă formalitate imobilele Societăţii Gazeta Matematică, respectiv Casa Societăţii Gazeta Matematică din Calea Griviţei 144 şi Casa de citire Ion N. Ionescu din str. Răsuri nr. 25. Prin acest “act de cultură” s-a distrus fizic Biblioteca Societăţii Gazeta Matematică» (A se vedea “Istoricul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România” ).

  • Din anul 1955, redacţia Gazetei Gatematice reuşeşte să funcţioneze în două camere (de la parter) în localul Facultătii de Matematică din Str. Academiei 14 (unde se află şi astăzi); după pregătiri de cinci ani (între 1950-1952 funcţionează pe Bd. 6 martie nr. 69, 1952-1954 Str. Dionisie Lupu, iar în vara lui 1954 în Str. Spiru Haret nr. 6).
  • În anul 1949 prin unificarea Societăţii Gazeta Matematică cu Societatea Română de Ştiinţe ia naştere Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice din Romănia, care moşteneşte pe baza unui nou statut patrimoniul celor două societăţi. Preşedintele acestei noi societăţi a fost acad. Gr. C. Moisil. Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice din România organizeză Olimpiada Naţională de Matematică cu sprijinul financiar al statului, în trei etape : locală, judeţeană, naţională, preluând tradiţia concursurilor anuale ale Gazetei Matemaice, care nu aveau o extindere naţională.
  • În anul 1964,  prin desprindere, se  înfiinţarea Societatea de Ştiinţe Matematice (S.S.M.).

Redacţia Gazetei Matematice, în perioada 1950-1999 a fost coordonată de următorii redactori şefi: 1956-1968, Sacter O.; 1969-1974, Ionescu-Ţiu Constantin; 1974-1980, Pârşan Liviu; 1980-1995, Teodorescu Nicolae; 1996-1999, Ţena Marcel. Soarta revistei este strâns legată de istoria S.S.M.R. Conducerea Societăţii de Ştiinţe Matematice din România de la înfiinţare (în fapt, istoria SSMR începe în anul 1909 când s-a hotărât înfiinţarea Societăţii Gazeta Matematică): 1949-1973, acad. Grigore C. Moisil -preşedinte; 1973-1995 acad. Nicolae Teodorescu – preşedinte; din anul 1995 acad. Petre Mocanu – preşedinte; din anul 2004 prof. dr. Dorin Popescu – preşedinte; din anul 2007 prof. dr. Radu Gologan – preşedinte.

  • În anul 1956 Societatea de Ştiinte Matematice şi Fizice din România organizează al V-lea Congres al Matematicienilor Români unde se propune organizarea Olimpiadei Internaţionale de Matematică ce va avea loc în anul 1959 în România; în anul 1978 Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice din România organizează a XX-a Olimpiada Internaţională de Matematică.
  • Centenarul Gazetei Matematice din anul 1995: a fost realizat numărul jubiliar al Gazetei Matematice (nr. 9/sept. 1995), au fost tipărite Afişul jubiliar, Diploma jubiliară, Timbrul jubiliar şi 6 întreguri poştale.
După anul 1989, în cadrul redacţiei Gazetei Matematice s-au produs mai multe schimbări. Tirajul a început să scadă. În anul 1995,  în cel de-al 110-lea an al apariţiei sale, Gazeta Matematică Seria B s-a tipărit în 8000 de exemplare, iar Seria A în 700 de exemplare. Apariţia revistei a fost posibilă şi prin atragerea unor sponsori.

Astăzi, revista şi activitatea de promovare a matematicii este susţinută de compania Softwin. S-au divesificat modalitatile de comunicare şi de prelucrare a tuturor informaţiilor legate de activitatea revistei. Toate aceste forme încearcă să facă faţă diverselor aspecte negative apărute în ultimii ani privind interesul tinerilor faţă de matematică, şi în general faţă de învăţătură şi educaţie. De fapt, dacă se face o analiză mai atentă se poate deduce că există probabil aceleaşi condiţii negative ce au determinat pe cei cinci tineri fondatori ai Gazetei Matematice, în anul 1895, să se gândească la o iniţiativă privind cultura matematică a tinerilor din liceele româneşti.

Premianţi ai Gazetei Matematice în perioada 1960-1969 – “Fragmente din istoria Gazetei Matematice. Anii de apariţie 1960-1969“, de D.M. Bătineţu-Giurgiu şi Alexandru Constantinescu, G.M. Nr.2/1995.
Astăzi, evident sunt mult mai multe modalităţi de initiativă, dar trebuie să remarcăm faptul că intuziasmul şi voinţa unor tineri nu pot fi planificate şi nici nu pot fi căutate sau controlate. În concluzie, soluţiile se găsesc tot în manifestările, atitudinile şi iniţiativele tinerilor noştri, iar ceilalţi –colegi, prieteni, organizaţii, guvernanţi- au obligaţia să-i sprijine şi să-i încurajeze.

În zilele noastre, prin utilizarea tehnologiilor IT şi Web există variate modalităţi de atragere a tinerilor în activitatea de rezolvare de probleme: http://www.olimpiade.ro, http://www.viitoriolimpici.ro/, http://www.concurs-euclid.ro/, http://www.cangurul.ro/, http://www.arhimede.ro/, http://www.experior.ro .

TOP 100: Probleme şi articole în Gazeta Matematică (1895-2005)

Probleme şi Articole publicate în GM (perioada 1895-2005) de către elevi, profesori, matematicieni, ingineri, cercetatori.

NOTA: Informaţiile privind numărul de probleme propuse şi articole publicate în G.M. în perioada 1895-2005 sunt preluate din ediţia electronică a Gazetei Matematice realizată de SSMR şi compania Softwin. Aplicaţia oferă serviciul “Lista autori“. Datele au fost preluate manual şi prelucrate automat prin sortare după Nr. Total de probleme propuse şi articole.

Nr. crt. Nume şi Prenume Probleme Articole Total
1 Ionescu-Ţiu Constantin D. 2289 16 2305
2 Ionescu Ion 635 421 1056
3 Bătineţu-Giurgiu Dumitru 681 62 743
4 Buicliu Gh. 462 191 653
5 Chiriţă Marcel 349 169 518
6 Panaitopol Laurenţiu 479 18 497
7 Pârşan Liviu C. 460 15 475
8 Linteş Ioan Gheorghe 274 140 414
9 Szőllőssy Gheorghe 368 3 371
10 Simionescu Gh. D. 279 42 321
11 Doboşan Aurel 284 1 285
12 Safta Ion 263 1 264
13 Ţena Marcel 230 31 261
14 Ghermănescu M. 206 51 257
15 Tomescu Ioan I. 230 24 254
16 Ţiţeica Gabriela 145 108 253
17 Thebault V. 131 112 243
18 Teodorescu Nicolae 95 146 241
19 Rotaru Florin 238 0 238
20 Bencze Mihaly 172 62 234
21 Ioachimescu Dumitru 187 40 227
22 Abramecu N. 166 57 223
23 Atanasiu Ionel 199 0 199
24 Mihăileanu Nicolae N. 148 46 194
25 Pavelescu Nicolae 179 14 193
26 Constantinescu Laura 187 1 188
27 Teodorescu Ioan St. 153 28 181
28 Nicula Virgil 153 13 166
29 Andronache Marian 160 5 165
30 Cristescu V. 105 59 164
31 Motrici Cristinel 150 7 157
32 Andreescu Titu 146 11 157
33 Sergescu Petre C. 74 83 157
34 Ionescu-Bujor Constantin Th. 94 62 156
35 Maftei Ioan 148 4 152
36 Apostol Constantin 150 1 151
37 Pop Valer 147 0 147
38 Ghiţă Romiţă 146 1 147
39 Ghiţă Ioan 142 1 143
40 Acu Florin Dumitru 127 16 143
41 Ghioca Adrian P. 134 7 141
42 Stoenescu Alexandru 90 49 139
43 Lalescu Traian 82 56 138
44 Achim Gh. 137 0 137
45 Angheluţă Th. 100 37 137
46 Ene Aurel 136 0 136
47 Tudor Ionel 135 1 136
48 Lascu Mircea Mihai 127 8 135
49 Miheţ Dorel 129 4 133
50 Ţino Ovidiu 97 36 133
51 Predescu Ioan Z. 130 0 130
52 Firu Doru 128 0 128
53 Focşăneanu Mihail I. 76 50 126
54 Gheorghiu Şerban A. 92 33 125
55 Anca Dorinel 119 4 123
56 Costachescu Cezar 117 5 122
57 Radu Dan 120 1 121
58 Cojocaru Daniel 118 0 118
59 Ursărescu Marian 117 1 118
60 Ghergu Marius 111 6 117
61 Săvulescu D. 114 1 115
62 Alexe Ştefan 110 4 114
63 Coşniţă Cezar 103 9 112
64 Florescu Ioan B. 67 45 112
65 Miculiţă Mihai 105 6 111
66 Vulpescu-Jalea Florin 101 10 111
67 Becheanu Mircea 89 21 110
68 Smarandache Ştefan 108 0 108
69 Şerbănescu Dinu 103 5 108
70 Vlada Marin 99 5 104
71 Brânzei Dan 90 14 104
72 Grecu Cristian 102 0 102
73 Caragea Constantin 99 3 102
74 Pop Ovidiu 99 3 102
75 Ilie Romeo 100 0 100
76 Ţifui Stefan 99 0 99
77 Zidaru Vasile 99 0 99
78 Barisien E.N. 93 6 99
79 Sacter Octav 82 16 98
80 Popoviciu Tiberiu 64 34 98
81 Georgescu Corneliu 90 7 97
82 Andrica Dorin 83 12 95
83 Zapan Grigore C. 76 19 95
84 Gheorghiu Gheorghe Th. 67 28 95
85 Vicol-Turcanu Gheorghe 93 0 93
86 Iacob Eugeniu St. 79 14 93
87 Marnescu Damian 92 0 92
88 Bostan Gh. 90 2 92
89 Sireţchi Gheorghe 84 8 92
90 Roşu Alexandru 66 26 92
91 Cocea Th. Gheorghe 84 7 91
92 Secleman Dan 89 0 89
93 Molea Gheorghe F. 88 1 89
94 Niculescu Liliana 87 2 89
95 Abasohn Ernest 77 12 89
96 Nicolau Constantin H. 79 9 88
97 Ottescu Constantin 79 9 88
98 Zapan Gheorghe 67 20 87
99 Adam Mircea 65 22 87
100 Bebea Nicolae 85 0 85
101 Voicu Ioan 83 2 85
102 Matrosenco Valentin 84 0 84
103 Savu Ion 79 5 84
104 Ştefănescu Emil 74 10 84
105 Nedelcu Ion 83 0 83
106 Piticari Miahai 77 6 83
107 Rădulescu Sorin 80 0 80
108 Panaitopol Maria 76 4 80
109 Eckstein Alfred 80 0 80
110 Musta Ştefan 72 7 79
111 Cucurezeanu Ion 77 2 79

REFERINŢE

1. SSMR, Gazeta Matematică, Ediţie electronică (1895-2005), SSMR şi SOFTWIN, http://www.gazetamatematica.net

2. Mircea Trifu,  “FENOMENUL GAZETA MATEMATICĂ LA 110 ANI, O (posibilă) istorie despre fapte şi oameni”,  http://www.gazetamatematica.net/?q=node/26

3 Mircea Trifu, “Ion Ionescu (Bizet) (1870-1946) “, http://www.viitoriolimpici.ro, http://www.viitoriolimpici.ro/olimp/staticContent/history/profile_3_docs/IstoriaMatematicii3.pdf

4. M. Vlada, “Tehnologii creative şi inovative în Învăţământul virtual – Conferinţele CNIV şi ICVL”, http://topub.unibuc.ro/?p=558, http://virtuallearning.ning.com

5. M. Vlada, . 2010: Gazeta Matematica la 115 ani de aparitie. Apărut în: Elearning.Romania, 2010-02-08. Bucureşti

Articol publicat în

Elearning.Romania, 2010-02-08. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie. Disponibil online: http://www.elearning.rohttp://elearning.ro/articol.php?id_categ=4&id_articol=579

Din aceeași categorie:

  1. Conf. univ. dr. Marin Vlada – O viaţă dedicată matematicii. La 1 martie 2010, Acad. Prof. dr. Solomon Marcus împlineşte 85 de ani de viaţă
  2. Medalii de aur, argint şi bronz pentru studenţii Universităţii din Bucureşti la concursul de matematică SEEMOUS
  3. Personalităţi care au predat sau care s-au format la Facultatea de Matematică şi Informatică
  4. “Profesor UB” – Interviu cu Prof. dr. Liviu Ornea, Facultatea de Matematică şi Informatică
  5. Universitatea din Bucureşti participă la Quacquarelli-Symonds World Grad School Tour 2010
,