Cu acordul D-lui Prof. Mureşan publicăm mai jos un pasaj din Introducere şi apoi Bibliografia lucrării apărute în acest an, în atenţia studenţilor interesaţi de aprofundarea acestui nou domeniu:
“Există suficient loc sub soare atât pentru cei ce se ocupă de cercetarea teoretică a moralei cât şi pentru aceia care se dedică eticii aplicate. În actualul stadiu de evoluţie a eticii aplicate, care e unul foarte specializat, filosofii moralei îşi pot asuma cu deplină îndreptăţire cel puţin trei roluri: acela de cercetător al teoriilor morale, a ceea ce am putea numi într-un sens mai general filosofia morală pură; acela de creator de metode şi instrumente de lucru adecvate nevoilor şi capacităţilor diverşilor beneficiari externi, împreună cu aceştia; şi acela de instructor al instructorilor sau specialiştilor în etica aplicată; evident, el se poate specializa pentru a fi manager etic într-o anumită instituţie. E timpul ca filosofii moralei în sensul academic tradiţional al cuvântului să se retragă din rolul pe care şi l-au asumat la începuturi, acela de „experţi” morali care, fără nici o pregătire ştiinţifică sau tehnică suplimentară, pretind că sunt singurii apţi să ofere verdicte morale biologului, medicului sau omului de afaceri. Atunci când vorbim de expertiză în bioetică, în etica afacerilor sau în etica medicală – de pildă atunci când e vorba de predarea eticii medicale personalului mediu din spital sau de formarea unor specialişti în bioetică – mi se pare că profesorul cel mai bun nu e filosoful, ci un medic sau un biolog care au beneficiat de o instruire etică adecvată, mai ales de una metodologică. Dar la originile procesului, cel mai bun instructor al instructorului (şi indispensabilul său colaborator) rămâne acel filosof al moralei care e deschis spre aplicaţii practice. Cercetarea bioetică, de pildă, mai cu seamă în ramurile ei specializate, poate fi făcută cu succes numai de o persoană cu dublă specializare, biologico-etică sau etico-biologică. Căci etica biotehnologiilor sau consultanţa morală spitalicească au devenit noi meserii, complet diferite de filosofie. Tocmai de aceea e inevitabilă externalizarea eticii aplicate: ea va fi scoasă treptat din programele catedrelor de filosofie (cu excepţia unor cursuri generale, de orientare în domeniu) şi va fi transferată unor centre de cercetare de interfaţă, caracterizate prin activităţi interdisciplinare. Cel mai important rezultat al disputei pro-teorie/anti-teorie în etică mi se pare această externalizare, acompaniată de dezvoltarea unei varietăţi de patternuri metodologice de evaluare morală la a căror inventare şi rafinare filosofii dornici să se specializeze în această direcţie au avut şi vor mai avea o contribuţie. Un rezultat al articulării acestor patternuri metodologice e conştientizarea multitudinii de contexte socio-instituţionale diferite în care expertiza morală e solicitată – de unde rezultă multitudinea corespunzătoare a formelor acesteia. Şi aşa cum matematica aplicată nu se poate dezvolta fără cercetări continue în matematica pură, aplicaţiile eticii vor avea mereu nevoie, direct sau indirect, de cercetări fundamentale de filosofie morală. Turnul de fildeş al filosofului moralei nu va rămâne nelocuit.”
Fragment din Introducere, pp. 34-35.
Pagina personală a D-lui Prof. Mureșan pe site-ul Facultății de Filosofie
Pagina personală a D-lui Prof. Mureșan pe academia.edu
Bibliografie selectivă şi resurse internet
-pe capitole-
Capitolul 1.
Beauchamp, T. „History and Theory in Applied Ethics”, Kennedy Institute of Ethics Journal, (17), no. 1, 2007.
Copp, D. (ed.), Ethical Theory, Oxford University Press, 2006, p. 627.
Crăciun, D. V. Morar, V. Macoviciuc (ed.), Etica afacerilor, Editura Paideia, 2005.
Furrow, D. Against Theory, Routledge, 1995.
Louden, Robert B. Morality and Moral Theory. A Reappraisal and Reaffirmation, Oxford University Press, 1992.
Maclean, A. The Elimination of Morality. Reflections on Utilitarianism and Bioethics, Routledge, 1993.
Miroiu, A. (ed.), Etica aplicată, Editura Alternative, Bucureşti, 1995.
Sumner, L. W. Boyle J. (eds.), Philosophical Perspectives on Bioethics, University of Toronto Press, 1996, p. 289.
Capitolul 2.
Glover, J. Domeniul şi limitele argumentrăii morale, în V. Mureşan (ed.), Filosofia morală a lui R. M. Hare, Paideia, 2006.
Jeurissen, R. Moral complexity in organizations, în M. Korthals, R. Bogers (eds.), Ethics for Life Scientists, Springer, 2005.
Kaiser, M. Practical Ethics in Search of a Toolbox, The National Committee for Research Ethics in Science and Technology, Oslo.
Kaptein, S. P. Ethics Management. Auditing and Developping the Ethical Content of Organizations, Kluwer, 1998.
Menzel, D., Ethics Management for Public Administrators, Sharpe, London, 2007.
Rossouw, G. J. van Vuuren, L. J. “Modes of Managing Morality: A Descriptive Model of Strategies for Managing Ethics”, Journal of Business Ethics, 46: 389-402, 2003.
Singer, P. Despre etică, în V. Mureşan (ed.), Filosofia morală a lui R. M. Hare, Paideia, 2006.
Trevino, L. K., Weaver, G. Managing Ethics in Business Organizations, Stanford University Press, 2003.
Capitolul 3.
Aulisio, M. Ethics Committees and Ethics Consultation, în G. P. Stephen (ed.), Encyclopedia of Bioethics, Macmillan N. Y. 2004, pp. 842, 846.
Clarke, S. „Two Models of Ethics Committees”, Journal of bioethical inquiry, no. 1 (2).
Fuchs, M. National ethics councils, Nationaler Ethikrat, Berlin, 2005
Kaptein, M. „Guidelines for the Development of an Ethics Safety Net”, Journal of Business Ethics, 41, 2002.
Kaptein, S. P. Ethics Management. Auditing and Developping the Ethical Content of Organizations, Kluwer, 1998.
Menzel, D. Ethics Management for Public Administrators, Sharpe, London, 2007.
Raicu, V, „Comitetele locale de etică din România”, Revista română de bioetică, nr. 3/2007.
Capitolul 4.
Kaptein, S. P. Ethics Management. Auditing and Developping the Ethical Content of Organizations, Kluwer, 1998.
LeClair, D., L. Ferrell, „Innovation in Experiential Business Ethics Training”, Journal of Business Ethics, 23, 2000.
Menzel, D. Ethics Management for Public Administrators, Sharpe, London, 2007.
Narvaez, D. “Does Reading Moral Stories Build Character?”, Educational Psychology Review, vol 14, no. 2, 2002.
Capitolul 5.
Final Report on the European Commission on the Project Basic Ethical Principles in Bioethics and Biolaw, 1995-1998.
Gauthier, J. et alia, Toward a Universal Declaration of Ethical Principles for Psychologists, Laval University, Canada, 2005.
Kaptein, M., “Business Codes of Multinational Firms: What do they Say?”, Journal of Business Ethics, no. 50, 2004.
Kim, Y.A Common Framework for the Ethics of the 21 st Century, UNESCO, Paris, 1999.
MacDonald, C. Guidance for Writing a Code of ethics (chrismac@ethicsweb.ca)
Schwartz, M. “Universal Moral Values for Corporate Codes of Ethics”, Journal of Business Ethics, 59, 2005, p. 30.
Wood, G., M. Rimmer, “Codes of Ethics: What are They Really and What Should They Be?”, International Journal of Value-Based Management, 16, 2003
Capitolul 6.1.
Mureşan, V. (ed.), Filosofia morală a lui R. M. Hare, Editura Paideia, Bucureşti, 2006, p.
263.
Hare, R. M. Moral Thinking, Clarendon, 1981
Capitolul 6.2.
Beauchamp, T., Case Studies in Business, Society and Ethics, Prentice Hall, 1989
Hoffman, W. M., Frederick, R. E., Schwartz, M. S., Business Ethics. Readings and Cases in Corporate Morality, McGraw Hill, 2001.
Jonsen, R., Toulmin, S. The Abuse of Casuistry. A History of Moral Reasoning, Berkeley: University of California Press, 1988.
Capitolul 6.3.
Beauchamp T., Childress, J., Principles of Biomedical Ethics, Oxford University Press, 1979.
Beauchamp T. „Methods and principles in biomedical ethics”, J. Med. Ethics, 29), 2003. Richardson, H., Specifying Norms as a Way to Resolve Concrete Ethical Problems, „Philosophy and Public Affairs, 19 (1990): 279-310.
Beauchamp, T., DeGrazia, D. .Principles and Principlism, în G. Khusfs (ed.), Handbook of Bioethics, Kluwer Academic Pub., 2004.
Beauchamp, T., „Methods and principles in biomedical ethics”, J. Med. Ethics, 29), 2003, p.272.
Beauchamp, T., DeGrazia, D. Principles and Principlism, în G. Khusfs (ed.), Handbook of Bioethics, Kluwer Academic Pub., 2004.
Beauchamp, T., Role of Principles in Practical Ethics, în L. W. Sumner, C. Boyle (eds.), Philosophical Perspectives in Bioethics.
Campbell, A.,”The virtues (and vices) of the four principles”, Journal of Medical Ethics, (29), 2003.
Clouser, D., Gert, B., Common Morality, în G. Khulshf (ed.), Handbook of Bioethics, Kluwer Acad. Pub. 2004.
DeGrazia, D. „Common Morality, Coherence and the Principles of Biomedical Ethics”, Kennedy Institute of Ethics Journal, (13), 2003.
Gillon, R., “Ethics needs principles – four can encompass the rest – and respect for autonomy should be ‘first among equals’”, Journal of Medical Ethics, no. 29, 2003.
Gillon, R., ”Four Scenarios”, Journal of Medical Ethics, (29), 2003.
Gillon, R.”Ethics Needs Principles”, Journal of Medical Ethics, (29), 2003, p. 310.
Macklin, R.”Aplying the four principles”, Journal of Medical Ethics, (29), 2003.
Schoene- Seifert, B., Danger and Merits of Principlism, în C. Rehmann-Sutter et al. (eds.), Bioethics in Cultural Contexts, Springer, 2000.
Capitolul 6.4.
J. Rachels, Introducere în etică, Editura Punct, Bucureşti, 2000, cap. 4.
Arhid. prof. dr. Ioan Zăgrean, Morala creştină, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1985.
Capitolul 6.5.
Ben Mepham, „A framework for the ethical analysis of novel foods: the ethical matrix”, Journal of Agricultural and Environmental Ethics, (12), 2000,
Ben Mepham et alia. Ethical Matrix. Manual, February 2006, LEI, The Hague.
Forsberg, Ellen-Marie, The Ethical Matrix. A Tool for Ethical Assessment in Biotechnology, în L. Landeweerd et alia (eds.), BioTechnology-Ethics, Firenze, 2006.
M. Kaiser et alia, Developping the Ethical Matrix as a Decision Support Framework. GM fish as a case study, “Journal of Agricultural and Environmental Ethics”, 2007, no. 20.
Capitolul 7.
Jones, A. H. Narrative in Medical Ethics, BMJ, 1999; 318: 253-256
Lindemann, N. H., (ed.), Stories and their limits, New York: Routledge, 1997.
McCarthy, J. “Principlism or narrative ethics: must we choose between them?”, Med. Humanit., 2003; 29: 65-71.
Rorty, R. Contingenţă, ironie şi solidaritate, Editura All, Bucureşti, 1998.
Rorty, R. „Is philosophy relevant to applied ethics?”, Business Ethics Quarterly, Volume 16, Issue 3, pp. 369-380.
Capitolul 8.
Hoffman, W. M. et al., Business Ethics, McGraw Hill, 2001.
Velasques M. et alia, A Framework for Moral Decision Making, Markkula Center for Applied Ethics, Santa Clara University, SUA.
Capitolul 9.
Beekman, V., Brom, F. „Ethical tools to support systematic public deliberations about the ethical aspects of agricultural biotechnologies”, Journal of Agricultural and Environmentl Ethics, (20), 2007.
- Ethical tools, Manuals (internet).
L’Etang, J. „A Kantian approach to codes of ethics”, Journal of Business ethics, (10,11), 1992.
Din aceeași categorie:
universitatea din bucuresti